Asociația Operatorilor de Transport și Sistem de Energie Electrică din Europa Continentală (ENTSO-E) tocmai a decis majorarea, de la 1 decembrie 2024, a capacității cumulate de import de curent electric de la țările vecine din UE a Ucrainei și Republicii Moldova cu peste 23%, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.100 MW. Decizia, negociată de ucraineni de mai multe luni, a venit după întâlnirea recentă de la Kiev dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și șefa Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.
Ucraina negocia de mai mult timp, cu ENTSO-E și Comisia Europeană, o majorare a capacității la 2.400 MW, după ce atacurile cu rachete și drone ale Rusiei au provocat distrugeri masive sistemului energetic ucrainean, de care depinde în bună măsură și cel al Republicii Moldova, scoțând din producție capacități de generare ucrainene de circa 9.000 MW.
Importurile de curent electric sunt vitale pentru supraviețuirea sistemului energetic al Ucrainei la iarnă, grav afectat de atacurile cu rachete și drone ale Rusiei, care au distrus sau avariat o capacitate totală de producție a țării de peste 9.000 MW.
România a înregistrat în luna august cel de-al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, pierzând poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.
Prețul orar al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a atins un nivel de 3.800 de lei/MWh, în urma închiderii accidentale a unei unități a centralei nucleare de la Cernavodă, a cărei resincronizare la sistemul național a fost amânată deja de 4 ori, și a producției scăzute de energie regenerabilă.
Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.
Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.
Anterior, în ultimii aproape 2 ani, nu mai fusese raportat nici un astfel de contract. Însă acum, țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai mult din Europa, la niveluri fără precedent.
Țara vecină, care a pierdut anul acesta nu mai puțin de 9.000 MW instalați de centrale de producție de electricitate din cauza atacurilor Federației Ruse, este nevoită să importe tot mai multă energie din Europa, la niveluri fără precedent.
Producătorii de energie electrică din Ucraina se pregătesc să efectueze primele exporturi comerciale în Uniunea Europeană săptămâna aceasta, cu luni bune mai devreme față de momentul preconizat inițial, iar prima piață pe care vor intra ucrainenii este cea românească, cu prețuri cu peste 70% mai mici decât cele angro locale din prezent.